Authors: Henryk Sienkiewicz
{17}
St. Tamovski,
Prima laud
ă
a romanului „Prin foc
ş
i Sabie” (Pierwsza pochwala „Ogniem i mieczem”)
–
Przegl d Polski, 1884, p. 72; J.B. Saleski, fragmentul unei scrisori c
ă
tre I. Kosiowski din 31 X 1883
ş
.a.
{18}
Al.
Ś
wi
ę
tochowski,
H. Sienkiewicz
(Litwos), Prawda, 1884, nr. 27
–32
ş
.a.
{19}
O. Górka, „
Prin foc
ş
i sabie”
ş
i realitatea istoric
ă
(„Ogniem i mieczem” a rzeczywisto
ść
historyczna)
, Var
ş
ovia, 1934.
{20}
S. Sandler,
În jurul Trilogiei (Wokol Trylogii)
, Wroc
ł
aw, 1952.
{21}
T.T. Je
ż
,
Prin foc
ş
i sabie
– roman din anii de demult
(„Ogniem i mieczem”
– powie
ść
z dawnych lat), Prezegl
ą
d Tygodniowy,
1884, nr. 15
–18.
{22}
B. Prus,
op. cit.
{23}
Z. Kaczkowski,
Despre scrierile lui H. Sienkiewicz (O pismach H. Sienkiewicza),
Gazeta Lwowska, 1884, nr. 166
–185.
{24}
Ibidem.
{25}
Ibidem.
{26}
J. Krzyzanowski,
Sienkiewicz. Calendarul vie
ţ
ii
ş
i al operei,
p. 104.
{27}
Z. Kaczkowski,
op. cit.;
S. Sandler,
op. cit.
{28}
S. Sandler,
op. cit.
{29}
J. Krzyzanowski,
Pasek
ş
i Sienkiewicz,
în vol. cit., pp. 138
–166.
{30}
Z. Szwejkowski,
Trilogia lui Sienkiewicz, (Trylogia Sienkiewicza),
Pozna
ń
, 1961
{31}
J. Krzyzanowski,
Sienkiewicz. Calendarul vie
ţ
ii
ş
i al operei,
ed. a II-a, Var
ş
ovia, 1956, p. 104.
{32}
Cf. I. C. Chi
ţ
imia, prefa
ţă
la vol. E. Orzeskowa,
Marta,
E.L.U., Bucure
ş
ti, 1965, p. 12.
{33}
Palanca
–
înt
ă
ritur
ă
f
ă
cut
ă
din trunchiuri de copaci a
ş
ezate orizontal sau din pari gro
ş
i înfip
ţ
i în p
ă
mânt.
{34}
Începând din secolul al XV-lea, forma de stat specific
ă
Poloniei feudale este
Republica (Rzeczypospolita;
l. lat.
–
Res publica),
întemeiat
ă
pe st
ă
pânirea
ş
leahtei; în frunte se afla regele, care îns
ă
nu putea s
ă
ia nici un fel de hot
ă
râre f
ă
r
ă
aprobarea Seimului (un fel de senat). La sfâr
ş
itul secolului al XVI-lea democra
ţ
ia
ş
leahtei este înlocuit
ă
practic de oligarhia aristocra
ţ
iei nobiliare, dar
ş
leahticii î
ş
i p
ă
streaz
ă
juridic drepturile prin existen
ţ
a privilegiului de
liberum veto.
A
ş
adar, termenul
Republic
ă
define
ş
te mai mult principiul exercit
ă
rii puterii, decât forma de stat.
{35}
Ciambul
–
ceat
ă
mare de t
ă
tari porni
ţ
i dup
ă
prad
ă
.
{36}
Stani
ţă
–
sat c
ă
z
ă
cesc.
{37}
Vagmistru
–
grad în armat
ă
, corespunz
ă
tor sergentului-major.
{38}
Porucinic
–
grad militar, echivalent cu locotenentul de ast
ă
zi.
{39}
Rachiu.
{40}
Nobil polonez.
{41}
Polcovnic
–
comandant al unui polc (regiment); colonel.
{42}
Jeremi Wi
ś
niowiecki
(1612
–1651) – prin
ţ
ş
i voievod al Ruteniei, din 1646. A în
ă
bu
ş
it în sânge r
ă
scoalele cazacilor
ş
i ale
ţă
ranilor ucraineni. În r
ă
zboiul cu Bohdan Chmielnicki a jucat un rol de seam
ă
în timpul asedierii Zbara
ż
ului; a luat parte
ş
i la b
ă
t
ă
lia de la Beresteczko.
{43}
Baidac
–
ambarca
ţ
iune cu un catarg
ş
i fundul plat.
{44}
Cazaci înrola
ţ
i în oastea polon
ă
. În timpul regelui Stefan Batory, în 1578, se încearc
ă
o reorganizare a cazacilor; o parte, cei înregistra
ţ
i ca o
ş
teni, prime
ş
te sold
ă
din vistieria Republicii
ş
i au unele privilegii fa
ţă
de ceilal
ţ
i.
{45}
Bohdan Chmielnicki
(cca. 1595
–1657) – hatman al cazacilor, din 1649; conduc
ă
torul r
ă
scoalei de eliberare na
ţ
ional
ă
a poporului ucrainean. În fruntea o
ş
tilor cazace, aliate cu t
ă
tarii, a înfrânt armatele Republicii la Apele Galbene (16 mai 1648), Korsu
ń
(26 mai 1648)
ş
i Pi
ł
awce (23 septembrie 1648). Dup
ă
negocierile zadarnice cu regele Poloniei, Jan Kazimierz, asediaz
ă
cetatea Zbara
ż
, f
ă
r
ă
a o cuceri. Dup
ă
lupta de la Zborów (15
–16 august 1649) s
-a încheiat pacea favorabil
ă
cazacilor. R
ă
scoala a izbucnit din nou în 1651, dar Chmielnicki a fost învins la Beresteczko (29
–30 iunie 1651). La începutul anului 1654 rupe leg
ă
turile cu Polonia, trecând
ţ
inuturile ucrainene de pe malul stâng al Niprului în st
ă
pânirea Rusiei.
{46}
Mârzac
– c
ă
petenie a unei cete de t
ă
tari; nobil t
ă
tar.
{47}
C
ă
ciul
ă
.
{48}
Tamazlâc
–
cireada de vite.
{49}
Pisar
–
un fel de secretar.
{50}
A
taman
–
c
ă
petenie cazac
ă
.
{51}
Organiza
ţ
ie militar
ă
c
ă
z
ă
ceasc
ă
în secolele XVII-XVIII, a
ş
ezat
ă
pe cursul inferior al Niprului, în
ţ
inutul Zaporoje.
{52}
Cu sensul de: exil la mo
ş
ie (lat.); expresiile latine
ş
ti sunt traduse de Nicolae Teic
ă
.
{53}
Wladislaw al IV-lea
Waza (1595
–1648) – rege al Poloniei din anul 1632; fiul lui Zygmunt al III
-lea de Waza
ş
i fratele mai mare al lui Jan Kazimierz. A purtat r
ă
zboaie cu Moscova
ş
i a preg
ă
tit r
ă
zboiul cu suedezii. A organizat flota. Spre sfâr
ş
itul vie
ţ
ii proiecta un r
ă
zboi împotriva Turciei, în care nu s-a ajuns din cauza împotrivirii nobilimii.
{54}
Cele patru pricini ale judec
ăţ
ii militare sunt: violul, incendiul, tâlh
ă
ria
ş
i puterea armelor îndreptat
ă
împotriva unei case str
ă
ine (lat.).
{55}
Joc de cuvinte în limba polon
ă
:
myszy
– de
ş
oarece; psi
– de câine;
kiszka
–
ma
ţ
.
{56}
Sinet
– act, document.
{57}
Semen Nalewajko
–
conduc
ă
tor al r
ă
scoalei cazacilor
ş
i
ţă
ranilor ucraineni dintre anii 1594
–1596 împotriva nobilimii poloneze
ş
i autohtone. Luat în robie, este omorât la Var
ş
ovia în 1597.
Grzegorz
Ł
oboda,
hatmanul cazacilor zaporojeni, se al
ă
tur
ă
r
ă
scoalei conduse de Nalewajko, dar este suspectat de tr
ă
dare
ş
i ucis de ai s
ă
i, în 1596.